Depuis 2009 la Commune de Marche-en-Famenne a conçu et mis en œuvre un Plan de cohésion sociale grâce, entre autres, à l’appui de la Wallonie. S’inspirant de la stratégie du Conseil de l’Europe, ce plan vise à développer une démarche de coresponsabilité entre acteurs publics, privés et citoyens pour assurer l’accès aux droits fondamentaux et le bien-être pour tous.

Conduite sous l’égide d’une Commission d’Accompagnement représentative des différents acteurs de la commune, cette démarche a débouché sur des actions coordonnées et transversales s’articulant autour de 4 axes ou certains de ces axes : 1- L’insertion socioprofessionnelle ; 2- L’accès à un logement décent ; 3- L’accès à la santé et au traitement des assuétudes ; 4- Le retissage des liens sociaux, intergénérationnels et interculturels. En créant le PCS, la Wallonie veut garantir l’accès aux soins médicaux, à l’emploi, au logement, à la culture, à la formation pour tous les citoyens dans une société solidaire et respectueuse de l’être humain.

Le Plan se construit à partir d’un indicateur synthétique d’accès aux droits fondamentaux (ISADF), conçu par l’IWEPS, qui mesure le niveau de cohésion sociale de la commune, et d’un diagnostic de cohésion sociale. Ce dernier est réalisé par lesservices, les partenaires et les citoyens et recense les initiatives, publiques ou privées, déjà mises en œuvre sur le territoire de la commune mais aussi les attentes de la population et des acteurs et les besoins encore à satisfaire. Le PCS soutient prioritairement le travail en partenariat en vue de renforcer les complémentarités entre les actions des pouvoirs publics et celles des secteurs associatifs ou privés et de construire des réseaux d’opérateurs à l’échelon local ou supra-local.

En 2012, une co-évaluation participative a été réalisée sur les principes de la méthodologie SPIRAL. Elle a permis de mettre en évidence la plus-value considérable d’une démarche de coresponsabilité et d’en tirer les enseignements pour préparer le nouveau Plan de cohésion sociale démarré en 2014.

Depuis 2009 la Commune de Nivelles a conçu et mis en œuvre un Plan de cohésion sociale grâce, entre autres, à l’appui de la Wallonie. S’inspirant de la stratégie du Conseil de l’Europe, ce plan vise à développer une démarche de coresponsabilité entre acteurs publics, privés et citoyens pour assurer l’accès aux droits fondamentaux et le bien-être pour tous.

Conduite sous l’égide d’une Commission d’Accompagnement représentative des différents acteurs de la commune, cette démarche a débouché sur des actions coordonnées et transversales s’articulant autour de 4 axes ou certains de ces axes : 1- L’insertion socioprofessionnelle ; 2- L’accès à un logement décent ; 3- L’accès à la santé et au traitement des assuétudes ; 4- Le retissage des liens sociaux, intergénérationnels et interculturels. En créant le PCS, la Wallonie veut garantir l’accès aux soins médicaux, à l’emploi, au logement, à la culture, à la formation pour tous les citoyens dans une société solidaire et respectueuse de l’être humain.

Le Plan se construit à partir d’un indicateur synthétique d’accès aux droits fondamentaux (ISADF), conçu par l’IWEPS, qui mesure le niveau de cohésion sociale de la commune, et d’un diagnostic de cohésion sociale. Ce dernier est réalisé par les services, les partenaires et les citoyens et recense les initiatives, publiques ou privées, déjà mises en œuvre sur le territoire de la commune mais aussi les attentes de la population et des acteurs et les besoins encore à satisfaire. Le PCS soutient prioritairement le travail en partenariat en vue de renforcer les complémentarités entre les actions des pouvoirs publics et celles des secteurs associatifs ou privés et de construire des réseaux d’opérateurs à l’échelon local ou supra-local.

En 2012, une co-évaluation participative a été réalisée sur les principes de la méthodologie SPIRAL. Elle a permis de mettre en évidence la plus-value considérable d’une démarche de coresponsabilité et d’en tirer les enseignements pour préparer le nouveau Plan de cohésion sociale démarré en 2014.

Nivellesest une ville francophone de Belgique située en Région wallonnedans la province du Brabant wallon, chef-lieu de l'arrondissement administratif et judiciaire de Nivelles.

Nivelles est la capitale du Roman Païs de Brabant. Le 13 janvier 2016, elle comptait 28.000 habitants1, appelés Nivellois ou parfois Aclots.Sa latitude est de 50° 35' N, pour une longitude de 4° 19' E et une altitude de 65 à 167 mètres. Une superficie de 6 060 hectares lui confère une densité de 429 habitants au kilomètre carré. Elle est située en aval par rapport aux campagnes environnantes.

Photo: par Ligne11, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=19900261

Seneffe utilise la méthode Spiral depuis 2009. Elle a fait partie des 15 communes qui dès 2009 ont appliqué à titre pilote la méthode Spiral, dans le cadre des Plans de cohésion sociale. Elle a organisé des groupes homogènes de citoyens pour évaluer ce qui fait le bien-être et le mal-être de la population, puis lancé des actions réalisées avec les citoyens pour répondre à ces besoins, et enfin, utilisé Spiral pour évaluer son plan de cohésion sociale (2012).

Depuis 2009, la commune a conçu et mis en œuvre un Plan de cohésion sociale grâce au soutien de la Wallonie. S’inspirant de la Stratégie de cohésion sociale du Conseil de l’Europe, ce plan vise à développer une démarche de coresponsabilité entre acteurs publics, privés et citoyens pour assurer l’accès aux droits fondamentaux et le bien-être pour tous.

Conduite sous l’égide d’une Commission d’accompagnement représentative des différents acteurs, publics et associatifs, de la commune, cette démarche a débouché sur des actions coordonnées et transversales s’articulant autour de 4 axes ou certains de ces axes :

1. L’insertion socioprofessionnelle
2. L’accès à un logement décent
3. L’accès à la santé et au traitement des assuétudes
4. Le retissage des liens sociaux, intergénérationnels et interculturels.

En créant le PCS, la Wallonie veut garantir l’accès aux soins médicaux, à l’emploi, au logement, à la culture, à la formation pour tous les citoyens dans une société solidaire et respectueuse de l’être humain.

http://www.seneffe.be/theme_commune/services-communaux/theme_commune/social/plan-de-cohesion-sociale

Seneffe est une commune francophone de Belgique située en Région wallonne dans la province de Hainaut. Seneffe compte 11 167 habitants pour une superficie de 11 028 habitants.

Seneffe constitue le centre géographique des célèbres ouvrages d'art de l'exploitation fluviale : les ascenseurs hydrauliques du Canal historique du Centre (Patrimoine mondial de l'UNESCO), le plan incliné de Ronquières et le méga ascenseur funiculaire de Strépy-Thieu.

Aux confins du Brabant Wallon, du Pays de Charleroi, et de la région du Centre, Seneffe se caractérise par son Centre sportif à La Marlette mais aussi par ses huit châteaux. Le plus visité constitue un des pôles touristiques majeurs du Hainaut : le Musée de l'Orfèvrerie de la Communauté française dans le superbe domaine du Château de Seneffe.

L'implantation de la raffinerie de Feluy a apporté une relative aisance matérielle dans la gestion publique et a permis le développement d'une politique d'aménagement du territoire, la rénovation du vieux centre urbain, l'implantation d'infrastructures publiques contemporaines.

Le Plan se construit à partir d’un indicateur synthétique d’accès aux droits fondamentaux (ISADF), conçu par l’IWEPS, qui mesure le niveau de cohésion sociale de la commune, et d’un diagnostic de cohésion sociale. Ce dernier est réalisé par les services, les partenaires et les citoyens et recense les initiatives, publiques ou privées, déjà mises en œuvre sur le territoire de la commune mais aussi les attentes de la population et des acteurs et les besoins encore à satisfaire. Le PCS soutient prioritairement le travail en partenariat en vue de renforcer les complémentarités entre les actions des pouvoirs publics et celles des secteurs associatifs ou privés et de construire des réseaux d’opérateurs à l’échelon local ou supra-local.

De plus, Seneffe a lancé en 2009 une première enquête sur les critères de bien-être et mal-être de la population, qui a conduit à l'élaboration d'indicateurs en 2009. Plusieurs actions pilotes pour la cohésion sociale et la coresponsabilité ont suivi. En 2012, une co-évaluation participative a été réalisée sur les principes de la méthodologie SPIRAL. Elle a permis de mettre en évidence la plus-value considérable d’une démarche de coresponsabilité et d’en tirer les enseignements pour préparer le nouveau Plan de cohésion sociale démarré en 2014.

Pour plus de détails voir ci-dessous, la section résultats.

By participating in the TOGETHER project, the Municipality focuses on establishing a network of its social services along with some of the more active local NGOs. The main challenges are:

•     families in need, suffering from poverty, domestic violence, drug addicts and single mothers
•     the problem of an ageing population and of increasing the birth rate
•     inclusion and support of the family institutions

Salaspils is a town in Latvia, the administrative centre of Salaspils municipality. The town is situated on the northern bank of the Daugava River 18 kilometres to the south-east of the city of Riga. During the late 1950s and early 1960s, various industrial enterprises and governmental institutions developed in Salaspils, such as the nuclear plant and four branches of the Academy of Science. Large multi-storied housing blocks appeared to house incoming power plant workers, many of whom were Russians. In a few decades Salaspils transformed from a very peaceful rural settlement to a mikroraion-style town. Due to the rapid development, Soviet authorities ordered construction of the Riga HES and Riga TEC-2. The dam created a massive reservoir that flooded monuments of Salaspils ancient history. The last unsubmerged sections of old Salaspils have been preserved at Salaspils railway station.

Salaspils Municipality is situated in the central part of Latvia, on the periphery of the capital Riga. The town is surrounded by a rural area and its history is closely related to the Riga hydroelectric station, that literally contributed to its birth.

The main challenges of the Municipality in this project are:

•     The improvement of social services;
•     helping to launch a day care centre for people with disabilities;
•     reducing the cost of heating, which is one of the highest in Latvia;
•     better integration in the city’s life of the Russian-speaking population, who represent 57 % of Salaspils population;
•     development of the economic sector and helping to create new businesses.

A Covilhã DmC • GCMAI é uma cidade portuguesa pertencente ao Distrito de Castelo Branco, à Região Centro, à sub-região da Cova da Beira e à antiga província da Beira Baixa. É porta da Serra da Estrela e tem 36 356 habitantes no seu perímetro urbano formado por cinco freguesias: Covilhã e Canhoso, Teixoso e Sarzedo, Cantar-Galo e Vila do Carvalho, Boidobra e Tortosendo.

É sede de um município com 555,60 km² de área e 51 797 habitantes (2011), subdividido em 21 freguesias. O município é limitado a norte pelos municípios de Seia e Manteigas, a nordeste pela Guarda, a leste por Belmonte, a sul pelo Fundão e a oeste por Pampilhosa da Serra e Arganil

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 253.200 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în scădere în ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale). Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.

Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape în fiecare an în centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas Anders, Toto Cutugno, Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul cotidian Cluj, este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație. Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ egale de București (324 kilometri), Budapesta (351 km) și Belgrad (322 km). Situat pe valea râului Someșul Mic, orașul este considerat capitala neoficială a regiunii istorice Transilvania. Din 1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867 a fost capitala oficială a Marelui Principat al Transilvaniei.

În 2011, 324,576 oameni locuiau în cadrul limitelor orașului, lucru care marchează o creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002. Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni, pe când populația zonei periurbane depășește 420,000 de locuitori. Potrivit unei estimări 2007, furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, orașul găzduiește o populație vizibilă de studenți și alți non-rezidenți—o medie de peste 20,000 de oameni pe an în perioada 2004–2007. Hotarele municipalității cuprind o arie de 1.795 kilometri pătrați.

Participation in Responding Together project (1st cycle)

The idea of the meeting was to have a two-day working session, with the first day focused on identifying creative actions to fight against exclusion and the second day on the creative identification of resources and common goods.

The methodology involved : - Inviting people from a heterogenous group + members of the coordination group + members and contacts of Edgeryders (namely, locally active young people) - First workshop : adapted open space methodology to identify creative actions with three themes : 1. Purchasing power, education and jobs ; 2. Active citizenship, dynamics and collective will ; 3. Social solidarity. The persons were randomly placed around the different tables for a 3-hour period of intensive interaction (with the idea to switch tables in-between) - Second workshop : Resource banking : Three tables were set up in the room : 1. a Time bank: to have participants register volunteering propositions, and working time available for local projects of their choice; 2. a Skill bank: to map which skills could be used, taught or provided, and in which projects people wanted them to be used ; 3. a Material bank: to determine useful contacts, tools, spaces, material items or financial support that could be provided or collected together, and for which project.

The first workshop resulted in the following outputs : - Interesting project ideas that weren't formerly proposed by the local coordination group but by others involved in the session; - The participation of 20 people of mixed background and origins, an aspect which was extremely positive since the exchanges were easy going; - The setting up of guidelines (Gilda's guidelines for the project + guidelines chosen by the local group), which proved to be very useful; - At each table criteria was identified by the citizens, according to indicators used, about who had the most; citizens also linked indicators to the different themes; - Each table had an external animator (a facilitator from another Romanian city) who helped with keeping persons focussed and time management, while also participating in the discussions with his/her experience; - For the first round, everybody at each table was asked to write down some initial ideas for actions to be discussed together and shared (plus modified, ameliorated, etc.); - The 2 hour timeframe was too short to switch participants to another table. On a positive note however, it was good to have persons working on themes they weren't used to. It also proved to be a source of "cross-creativity" and co-responsbility; - There was deep discussion about how to expand, i.e. how to increase citizen participation or generate creativity empowerment. The main conclusions noted the importance of having heterogenous groups, to mix the different backgrounds. Therefore, one proposal discussed and agreed upon by everyone was to ask the homogenous groups for ideas and guidelines for actions, then to separate the people wanting to get involved into "heterogenous action creative groups" (this we describe below).

Today will be the resource banking meeting

We had the following ideas : - To start from the actions proposed yesterday - "Be creative in what you may see as a resource !" - It can be resources you want to share or resources you might be able to obtain - Participants will first write some ideas of resources they have in mind - After this, they all share and exchange ideas and find new types of resources - Once they have finished, the tables switch - At the end of the workshop, there might be a common pooling of each table to answer the following question : what action might already have the required resources, meaning that we could actually start it today ?

Oradea, mai demult Oradea Mare, este municipiul de reședință al județului Bihor, Crișana, România. Se află în vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a frontierei cu Ungaria.

Totodată Oradea este și cel mai important oraș din regiunea istorică Crișana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori. Zona metropolitană, care include și 11 comune învecinate, avea în anul 2002 populația de 249.746 locuitori, dintre care 68.2% români, 28.7% maghiari ș.a. În perioada interbelică 20,6% din populația orașului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunități de germani, slovaci, ucraineni etc. (vezi județul Bihor interbelic).

Stațiunile balneare Băile Felix și Băile 1 mai se află la o distanță de 8 km, respectiv 4 km de oraș. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internațional pentru efectele terapeutice, în această zonă se găsește o formațiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă "Craterul de la Betfia", precum și Pârâul Peța, cu o vegetație tropicală unică în Europa.

Timișoara (în latină Тimisvaraia; în maghiară Temesvár; în germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în sârbă Темишвар, cu alfabet latin Temišvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România. Este străbătut de canalul Bega. În anul 2011 Timișoara avea 319.279 de locuitori și era al treilea oraș ca populație din România. Este un centru industrial, comercial, medical și universitar important pentru vestul țării. Numele localității provine de la cel al râului Timiș, combinat cu substantivul maghiar vár, „cetate”, adică Cetatea Timișului.

Cucerită în 1716 de către austrieci de la turci, Timișoara s-a dezvoltat în următoarele secole îndărătul fortificațiilor și în nuclee urbane situate în jurul lor. După ce fortificațiile și-au pierdut utilitatea în lumina avansurilor tehnologice din domeniul militar, cetatea a fost în mare parte dezmembrată și zonele astfel recuperate au fost valorificate. După Primul Război Modial Timișoara a intrat în componența României. În 1989 orașul a fost focarul Revoluției Române, care a îndepărtat regimul comunist.

Measures in the social sphere,support for the disadvantaged strata of society, guidelines for the "3rd sector", care

To have a pet, an animal to provide company, feelings towards pets, activities with pets, problems of pets